Încălzirea în sistemul centralizat a intrat în anul scadenţei
Data: 21-02-2018
Tot mai mulți români aleg soluții proprii și alternative pentru confortul termic, în detrimentul sistemului centralizat de încălzire. Debranșările vor exploda din primăvară anului viitor sau chiar mai devreme, atrag atenția specialiștii din domeniu.
Mai mult de jumătate dintre românii care depindeau de sistemul centralizat de termoficare în anii ’90 au trecut la încălzirea cu centrale proprii, din dorinţa de a-şi gestiona singuri problemele legate de confortul termic şi facturi, arată datele oferite de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP).
În prezent, doar 1,2 milioane de apartamente mai primesc căldură şi apă caldă de la CET-uri, faţă de 2,7 milioane de locuinţe branşate în 1990. Cei rămaşi la sistemul centralizat aşteaptă cu sufletul la gură să vadă dacă politica de subvenţii a primăriilor va continua sau dacă vor trebui să plătească facturi uriaşe la întreţinere.
Sistem învechit, pierderi pe măsură
Că sistemul centralizat de termoficare este vechi, cu pierderi mari atât în sectorul de producţie, cât şi în reţeaua distribuţie, care se transpun în facturi mari emise populaţiei, o recunoaşte şi MDRAP. Instituţia prezintă date ce relevă care este starea actuală a sistemului, oferind indirect argumente pentru fenomenul masiv al debranşărilor. „Activitatea de producere energie termică, datorită depăşirii duratei de viaţă a echipamentelor şi instalaţiilor energetice, realizează randamentele globale de circa 50-55% (inferioare celor permise prin reglementarile europene care sunt de minim 70%) şi costuri fixe ridicate datorate capacităţilor supradimensionate în raport cu necesarul actual de energie termică“, ne-au transmis reprezentanţii ministerului.
Potrivit acestora, o situaţie similară o regăsim şi la activitatea de transport şi distribuţie energie termică, unde din cauza vechimii conductelor şi stării necorespunzătoare a izolaţiei termice, pierderile sunt între 25% şi 40%. Astfel, sistemul centralizat „necesită investiţii semnificative, în principal pentru redimensionarea reţelelor termice şi reconfigurarea/optimizarea traseelor de conducte.“ Ce spune, cu alte cuvinte, MDRAP? Că sistemul este deja ineficient, produce pierdere prin însăşi funcţionarea lui. Şi că în lipsa subvenţiilor acordate de către municipalităţi, facturile achitate de populaţie ar fi insuportabil de mari. Cum este deja cazul în Giurgiu ori în Constanţa, oraşe în care nu mai există subvenţii şi unde întreţinerea poate ajunge, iarna, la valori prohibitive pentru bugetul unei familii - chiar şi 1.000 de lei pe lună.
Acesta este scenariul valabil şi pentru oraşele în care încă se acordă subvenţii, în cazul în care acestea ar fi eliminate. O spune Cătălin Drăguleanu, director Ariston România, liderul pieţei de centrale termice murale. „În acest moment costul de producţie al unei gigacalorii este, în medie, de 350 lei, în timp ce costul de facturare este de 220 lei“, spune reprezentantul Ariston. Potrivit calculelor acestuia, în condiţiile eliminării subvenţiilor pentru încălzire va apărea automat o creştere a facturilor cu peste 32%, lucru care va pune presiune pe consumatorul român.
Necesar investiţional uriaş
Potrivit unui studiu al PricewaterhouseCoopers publicat în 2011, ultimul realizat pe acest segment de piaţă, peste 30% din energia termică produsă în România se pierde înainte de a ajunge la consumatori. „Vorbim de o rată a pierderilor de trei ori mai mare decât în alte state europene. Pierderile înseamnă automat şi costuri mai mari pentru consumator. Pe acest fond, oamenii aleg să se debranşeze şi să aleagă soluţii alternative, precum o centrală termică“, spun reprezentanţii Ariston. Dincolo de reclama evidentă pentru propriile produse, Drăguleanu rosteşte adevărul recunoscut chiar şi de MDRAP: sistemul centralizat de termoficare este ineficient, nu îi permite cetăţeanului un control asupra costurilor (eşti nu eşti acasă, încălzirea tot o plăteşti) şi, în lipsa unor investiţii consistente, poate intra în colaps în cel mai scurt timp. „Din punctul nostru de vedere, este nevoie de o încurajare a investiţiilor pentru a eficientiza sistemul, care pot veni dinspre sectorul privat“, mai spun reprezentanţii Ariston.
Confom datelor MDRAP, care a centralizat la nivel naţional necesarul investiţional, acesta depăşeşte 10 miliarde de lei. Aşadar, o sumă uriaşă, peste 2 miliarde de euro, într-un interval de timp relativ scurt, de până în 10 ani. Ministerul precizează doar suma necesară de investit, nu şi cât şi dacă se va investi, plus sursele de finanţare. Reprezentanţii instituţiei anunţă doar că sunt şi bani europeni disponibili, 250 de milioane de euro, pe POIM 2014 -2020, pentru investiţii în eficientizarea şi modernizarea sistemelor de distribuţie. Cât s-a investit efectiv, este partea a doua, având în vedere că, la finalul lui 2016, de-abia se depuneau proiectele eligibile. Opt oraşe au fost selectate, în cadrul acestui program: Botoşani, Oradea, Iaşi, Râmnicu Vâlcea, Bacău, Timişoara, Focşani, plus Bucureştiul.
Ultimul an cu subvenţii
Subvenţionarea sistemului centralizat de încălzire trebuia eliminată odată cu încheierea sezonului rece 2017-2018, însă, în noiembrie anul trecut, Guvernul a luat decizia să prelungească acest sistem cu încă un an. Astfel, după 1 aprilie 2019, vor mai beneficia de subvenţii doar consumatorii vulnerabili. Actul normativ aprobat prevede că ajutoarele pentru încălzire se vor acorda doar individual şi numai celor care au nevoie, respectiv consumatorilor vulnerabili, definiţi ca persoane cu venituri sub un anumit prag şi care nu îşi pot asigura din bugetul propriu acoperirea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinţei. Până acum, toţi cei branşaţi, cu excepţia câtorva oraşe, primeau subvenţie. Fără această subvenţie, la modul imediat, facturile la încălzire cresc, în medie, cu 30%.
Totuşi, MDRAP, în răspunsul pentru Capital, susţine că Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale „va elabora şi promova, în perioada imediat următoare, un proiect de act normativ, care va revizui corespunzător prevederile art. 26 din Legea nr. 196/2016. În concluzie, considerăm că, la acest moment, nu sunt identificate obstacole în aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 36/2006“. Adică, statul dă de înţeles că acordarea de subvenţii va continua. Dacă la fel ca până în prezent, rămâne de văzut. „Potrivit art. 26, lit. a) din Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, se prevede că pentru sprijinirea, în perioada sezonului rece, a consumatorilor vulnerabili care utilizează, pentru încălzirea locuinţei, energie termică în sistem centralizat, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a stabili, prin hotărâre a consiliului local, subvenţii lunare pentru acoperirea diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul local al energiei termice facturate populaţiei“, susţin oficialii MDRAP.
România mai are 1,2 milioane de apartamente, plus spitale, alte instituţii şi firme, în peste 300 de localităţi, conectate la sistemul centralizat de termoficare. Sistemele au o vechime de până la 50 de ani, fiind puse în funcţiune în 1970 - 1980. Sunt situaţii în care sursa de producere a energiei termice este în proprietatea statului, exploatată de operatori economici din coordonarea Ministerului Energiei (Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Deva, Craiova) sau în proprietate privată (Suceava, Braşov, Giurgiu, Buzău). În unele localităţi s-a optat pentru delegarea prestării serviciului către operatori economici privaţi: Ploieşti, Iaşi, Suceava, Otopeni.
Avantajele sistemului centralizat
Pentru zonele urbane aglomerate, cu densitate mare de locuire, toate studiile realizate au condus la concluzia că, din punct de vedere al eficienţei energetice şi al protecţiei mediului, sistemele centralizate de alimentare cu energie termică sunt mai avantajoase, conform datelor transmise de MDRAP. Reprezentanţii instituţiei ne-au trasnmis şi o listă cu câteva avantaje ale sistemului centralizat de încălzire:
✔ eficienţa energetică ridicată;
✔ posibilitatea utilizarii mai multor tipuri de combustibili în funcţie de conjunctura pieţei şi condiţiile meteorologice;
✔ exploatare simplă din partea consumatorului, care nu se implică în activităţi de aprovizionare cu combustibil, întreţinere, supravegherea funcţionării etc;
✔ siguranţă pentru consumator, comparativ cu sursele individual“.
Necesarul investiţional pentru următorii 10 ani
La nivel naţional, sunt necesare investiţii de aproximativ 10,4 miliarde de lei (2,2 miliarde euro), care ar trebui realizate în următorii 6-10 ani, conform raportărilor autorităţilor locale, care deţin sisteme centralizate de alimentare cu energie în funcţiune, în baza studiilor de fezabilitate elaborate în vederea modernizării acestor sisteme.
Sumele necesare sunt defalcate astfel:
✔ 3,34 miliarde de lei în unităţile de producţie agent termic.
✔ 2,88 miliarde de lei în reţeaua de transport agent termic primar.
✔ 1,14 miliarde de lei în staţiile termice sau modulele termice la nivel de imobil.
✔ 3,11 miliarde de lei în reţeaua de distribuţie a apei calde şi a agentului termic de încălzire.
Mai mult de jumătate dintre românii care depindeau de sistemul centralizat de termoficare în anii ’90 au trecut la încălzirea cu centrale proprii, din dorinţa de a-şi gestiona singuri problemele legate de confortul termic şi facturi, arată datele oferite de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP).
În prezent, doar 1,2 milioane de apartamente mai primesc căldură şi apă caldă de la CET-uri, faţă de 2,7 milioane de locuinţe branşate în 1990. Cei rămaşi la sistemul centralizat aşteaptă cu sufletul la gură să vadă dacă politica de subvenţii a primăriilor va continua sau dacă vor trebui să plătească facturi uriaşe la întreţinere.
Sistem învechit, pierderi pe măsură
Că sistemul centralizat de termoficare este vechi, cu pierderi mari atât în sectorul de producţie, cât şi în reţeaua distribuţie, care se transpun în facturi mari emise populaţiei, o recunoaşte şi MDRAP. Instituţia prezintă date ce relevă care este starea actuală a sistemului, oferind indirect argumente pentru fenomenul masiv al debranşărilor. „Activitatea de producere energie termică, datorită depăşirii duratei de viaţă a echipamentelor şi instalaţiilor energetice, realizează randamentele globale de circa 50-55% (inferioare celor permise prin reglementarile europene care sunt de minim 70%) şi costuri fixe ridicate datorate capacităţilor supradimensionate în raport cu necesarul actual de energie termică“, ne-au transmis reprezentanţii ministerului.
Potrivit acestora, o situaţie similară o regăsim şi la activitatea de transport şi distribuţie energie termică, unde din cauza vechimii conductelor şi stării necorespunzătoare a izolaţiei termice, pierderile sunt între 25% şi 40%. Astfel, sistemul centralizat „necesită investiţii semnificative, în principal pentru redimensionarea reţelelor termice şi reconfigurarea/optimizarea traseelor de conducte.“ Ce spune, cu alte cuvinte, MDRAP? Că sistemul este deja ineficient, produce pierdere prin însăşi funcţionarea lui. Şi că în lipsa subvenţiilor acordate de către municipalităţi, facturile achitate de populaţie ar fi insuportabil de mari. Cum este deja cazul în Giurgiu ori în Constanţa, oraşe în care nu mai există subvenţii şi unde întreţinerea poate ajunge, iarna, la valori prohibitive pentru bugetul unei familii - chiar şi 1.000 de lei pe lună.
Acesta este scenariul valabil şi pentru oraşele în care încă se acordă subvenţii, în cazul în care acestea ar fi eliminate. O spune Cătălin Drăguleanu, director Ariston România, liderul pieţei de centrale termice murale. „În acest moment costul de producţie al unei gigacalorii este, în medie, de 350 lei, în timp ce costul de facturare este de 220 lei“, spune reprezentantul Ariston. Potrivit calculelor acestuia, în condiţiile eliminării subvenţiilor pentru încălzire va apărea automat o creştere a facturilor cu peste 32%, lucru care va pune presiune pe consumatorul român.
Necesar investiţional uriaş
Potrivit unui studiu al PricewaterhouseCoopers publicat în 2011, ultimul realizat pe acest segment de piaţă, peste 30% din energia termică produsă în România se pierde înainte de a ajunge la consumatori. „Vorbim de o rată a pierderilor de trei ori mai mare decât în alte state europene. Pierderile înseamnă automat şi costuri mai mari pentru consumator. Pe acest fond, oamenii aleg să se debranşeze şi să aleagă soluţii alternative, precum o centrală termică“, spun reprezentanţii Ariston. Dincolo de reclama evidentă pentru propriile produse, Drăguleanu rosteşte adevărul recunoscut chiar şi de MDRAP: sistemul centralizat de termoficare este ineficient, nu îi permite cetăţeanului un control asupra costurilor (eşti nu eşti acasă, încălzirea tot o plăteşti) şi, în lipsa unor investiţii consistente, poate intra în colaps în cel mai scurt timp. „Din punctul nostru de vedere, este nevoie de o încurajare a investiţiilor pentru a eficientiza sistemul, care pot veni dinspre sectorul privat“, mai spun reprezentanţii Ariston.
Confom datelor MDRAP, care a centralizat la nivel naţional necesarul investiţional, acesta depăşeşte 10 miliarde de lei. Aşadar, o sumă uriaşă, peste 2 miliarde de euro, într-un interval de timp relativ scurt, de până în 10 ani. Ministerul precizează doar suma necesară de investit, nu şi cât şi dacă se va investi, plus sursele de finanţare. Reprezentanţii instituţiei anunţă doar că sunt şi bani europeni disponibili, 250 de milioane de euro, pe POIM 2014 -2020, pentru investiţii în eficientizarea şi modernizarea sistemelor de distribuţie. Cât s-a investit efectiv, este partea a doua, având în vedere că, la finalul lui 2016, de-abia se depuneau proiectele eligibile. Opt oraşe au fost selectate, în cadrul acestui program: Botoşani, Oradea, Iaşi, Râmnicu Vâlcea, Bacău, Timişoara, Focşani, plus Bucureştiul.
Ultimul an cu subvenţii
Subvenţionarea sistemului centralizat de încălzire trebuia eliminată odată cu încheierea sezonului rece 2017-2018, însă, în noiembrie anul trecut, Guvernul a luat decizia să prelungească acest sistem cu încă un an. Astfel, după 1 aprilie 2019, vor mai beneficia de subvenţii doar consumatorii vulnerabili. Actul normativ aprobat prevede că ajutoarele pentru încălzire se vor acorda doar individual şi numai celor care au nevoie, respectiv consumatorilor vulnerabili, definiţi ca persoane cu venituri sub un anumit prag şi care nu îşi pot asigura din bugetul propriu acoperirea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinţei. Până acum, toţi cei branşaţi, cu excepţia câtorva oraşe, primeau subvenţie. Fără această subvenţie, la modul imediat, facturile la încălzire cresc, în medie, cu 30%.
Totuşi, MDRAP, în răspunsul pentru Capital, susţine că Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale „va elabora şi promova, în perioada imediat următoare, un proiect de act normativ, care va revizui corespunzător prevederile art. 26 din Legea nr. 196/2016. În concluzie, considerăm că, la acest moment, nu sunt identificate obstacole în aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 36/2006“. Adică, statul dă de înţeles că acordarea de subvenţii va continua. Dacă la fel ca până în prezent, rămâne de văzut. „Potrivit art. 26, lit. a) din Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, se prevede că pentru sprijinirea, în perioada sezonului rece, a consumatorilor vulnerabili care utilizează, pentru încălzirea locuinţei, energie termică în sistem centralizat, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a stabili, prin hotărâre a consiliului local, subvenţii lunare pentru acoperirea diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul local al energiei termice facturate populaţiei“, susţin oficialii MDRAP.
România mai are 1,2 milioane de apartamente, plus spitale, alte instituţii şi firme, în peste 300 de localităţi, conectate la sistemul centralizat de termoficare. Sistemele au o vechime de până la 50 de ani, fiind puse în funcţiune în 1970 - 1980. Sunt situaţii în care sursa de producere a energiei termice este în proprietatea statului, exploatată de operatori economici din coordonarea Ministerului Energiei (Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Deva, Craiova) sau în proprietate privată (Suceava, Braşov, Giurgiu, Buzău). În unele localităţi s-a optat pentru delegarea prestării serviciului către operatori economici privaţi: Ploieşti, Iaşi, Suceava, Otopeni.
Avantajele sistemului centralizat
Pentru zonele urbane aglomerate, cu densitate mare de locuire, toate studiile realizate au condus la concluzia că, din punct de vedere al eficienţei energetice şi al protecţiei mediului, sistemele centralizate de alimentare cu energie termică sunt mai avantajoase, conform datelor transmise de MDRAP. Reprezentanţii instituţiei ne-au trasnmis şi o listă cu câteva avantaje ale sistemului centralizat de încălzire:
✔ eficienţa energetică ridicată;
✔ posibilitatea utilizarii mai multor tipuri de combustibili în funcţie de conjunctura pieţei şi condiţiile meteorologice;
✔ exploatare simplă din partea consumatorului, care nu se implică în activităţi de aprovizionare cu combustibil, întreţinere, supravegherea funcţionării etc;
✔ siguranţă pentru consumator, comparativ cu sursele individual“.
Necesarul investiţional pentru următorii 10 ani
La nivel naţional, sunt necesare investiţii de aproximativ 10,4 miliarde de lei (2,2 miliarde euro), care ar trebui realizate în următorii 6-10 ani, conform raportărilor autorităţilor locale, care deţin sisteme centralizate de alimentare cu energie în funcţiune, în baza studiilor de fezabilitate elaborate în vederea modernizării acestor sisteme.
Sumele necesare sunt defalcate astfel:
✔ 3,34 miliarde de lei în unităţile de producţie agent termic.
✔ 2,88 miliarde de lei în reţeaua de transport agent termic primar.
✔ 1,14 miliarde de lei în staţiile termice sau modulele termice la nivel de imobil.
✔ 3,11 miliarde de lei în reţeaua de distribuţie a apei calde şi a agentului termic de încălzire.
Sursa: www.capital.ro
Facebook