Efectele negative ale legii care permite distribuirea trimestrială a dividendelor!
Data: 23-07-2018
Legea care permite acționarilor unei firme să retragă dividende cu frecvență trimestrială a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare. În esență, efectele unei asemenea legi cred că sunt negative, atât pentru statul român (deorece încurajeaza comportamentul oportunist de plombare a deficitului fiscal prin accelerarea dividendelor de la companiile de stat, periclitând astfel competitivitatea acestora pe termen mediu–lung), cât și pentru mediul de afaceri (deoarece impulsionează decapitalizarea companiilor si vulnerabilizarea suplimentară a acestora în contextul creșterii dobânzilor).
Mai departe prezint argumentele mele!
EFECTELE PENTRU STATUL ROMÂN:
Această lege intră în vigoare în contextul în care statul român înregistrează un deficit fiscal de 8,2 miliarde Lei în primele cinci luni ale acestui an, de aproape patru ori mai mult decât nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior. Pe de o parte, cheltuielile publice sunt recurente şi destul de rigide (salarii, bunuri şi servicii, ajutoare sociale şi pensii speciale, care reprezinta aproape 75% din cheltuielile publice). De aceea, statul român trebuie să îşi maximizeze veniturile, ori acestea pot fi rotunjite şi prin accelerarea distribuirii dividendelor de la companiile unde acesta este acţionar. Aproximativ un sfert din deficitul fiscal din primul semestru poate fi acoperit prin dividendele care ar putea fi distribuite în această perioadă.
Pe termen lung masura nu este bună, deoarece companiile respective nu dispun de fonduri pentru investiţii sau internaţionalizare, respectiv extinderea în alte ţări, şi îşi vor pierde din competitivitate. Populaţia o să sufere cel mai mult, deoarece o sa primească servicii publice modeste (ex: costul accesului la apă, etc.).
EFECTELE PENTRU COMPANII ȘI ACȚIONARII ACESTORA:
În primul rând, legea descurajează încasarea banilor prin salariu, care va fi transferat către plata dividendelor. Din cele aproape 500.000 de companii active în România, 110.000 înregistrează un singur angajat, în timp ce 140.000 înregistrează între 2–5 angajaţi. Astfel, aproape jumatate din companiile active în România au sub 5 angajaţi, situaţie în care foarte probabil acţionarii acestora se angajează în propriile companii pentru o sursa de venit stabilă cu frecvenţa lunară. Chiar dacă persoanele respective plăteau contribuţii sociale şi impozit pe salariu mult mai mare, comparativ cu impozitul de 5% aplicat dividendului anual, salariul lunar reprezenta o sursă de venit stabilă pentru familia acestora. Intrarea în vigoare a acestei legi cred că va determina aceşti acţionari-angajaţi să-şi diminueze salariul lunar la nivelul minim, pentru ca vor putea scoate bani din firmă, sub forma dividendelor, cu frecvenţă trimestrială. Estimez pierderi fiscale pentru statul român de aproape 250 mil. Lei / an, din cauza diminuării salariilor respective şi, implicit, scăderea impozitului pe venit şi a contributiilor sociale aferente;
În al doilea rand, legea impulsioneaza decapitalizarea companiilor, creşte vulnerabilitatea acestora şi riscul de insolvenţă. Companiile active în România sunt cele mai îndatorate din UE, iar această lege creează premisele creşterii gradului de îndatorare prin accelerarea dividendelor. În contextul creşterii costului de finanţare prin majorarea ROBOR cu maturitate la 3 luni, companiile devin mai vulnerabile. De asemenea, contextul impredictibil poate determina ca situaţia de profitabiliate a companiilor să se deterioreze în trimestrele următoare, fiind necesar ca acţionarii să aducă bani de acasă pentru a acoperi diferenţa dintre profitul estimat şi cel final, înregistrat pe întregul an. În unele situaţii, acest lucru o sa fie imposibil, deorece dividendele distribuite au fost folosite deja în scopurile personale ale acţionarilor. Statistic vorbind, una din trei companii insolvente în ultimul deceniu în Romania a plătit dividende înainte de intrarea în incapacitate de plată, exact din cauza vulnerabilizării acestora prin distribuirea dividendelor;
În al treilea rand, legea stimulează comportamentul infracţional de raportare a unor profituri fictive, prin amanarea înregistrării unor cheltuieli în trimestrul în curs, maximizând astfel profitul şi dividendele implicite. Urmărirea şi atragerea răspunderii acestor persoane o să fie foarte dificilă!
Mai departe prezint argumentele mele!
EFECTELE PENTRU STATUL ROMÂN:
Această lege intră în vigoare în contextul în care statul român înregistrează un deficit fiscal de 8,2 miliarde Lei în primele cinci luni ale acestui an, de aproape patru ori mai mult decât nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior. Pe de o parte, cheltuielile publice sunt recurente şi destul de rigide (salarii, bunuri şi servicii, ajutoare sociale şi pensii speciale, care reprezinta aproape 75% din cheltuielile publice). De aceea, statul român trebuie să îşi maximizeze veniturile, ori acestea pot fi rotunjite şi prin accelerarea distribuirii dividendelor de la companiile unde acesta este acţionar. Aproximativ un sfert din deficitul fiscal din primul semestru poate fi acoperit prin dividendele care ar putea fi distribuite în această perioadă.
Pe termen lung masura nu este bună, deoarece companiile respective nu dispun de fonduri pentru investiţii sau internaţionalizare, respectiv extinderea în alte ţări, şi îşi vor pierde din competitivitate. Populaţia o să sufere cel mai mult, deoarece o sa primească servicii publice modeste (ex: costul accesului la apă, etc.).
EFECTELE PENTRU COMPANII ȘI ACȚIONARII ACESTORA:
În primul rând, legea descurajează încasarea banilor prin salariu, care va fi transferat către plata dividendelor. Din cele aproape 500.000 de companii active în România, 110.000 înregistrează un singur angajat, în timp ce 140.000 înregistrează între 2–5 angajaţi. Astfel, aproape jumatate din companiile active în România au sub 5 angajaţi, situaţie în care foarte probabil acţionarii acestora se angajează în propriile companii pentru o sursa de venit stabilă cu frecvenţa lunară. Chiar dacă persoanele respective plăteau contribuţii sociale şi impozit pe salariu mult mai mare, comparativ cu impozitul de 5% aplicat dividendului anual, salariul lunar reprezenta o sursă de venit stabilă pentru familia acestora. Intrarea în vigoare a acestei legi cred că va determina aceşti acţionari-angajaţi să-şi diminueze salariul lunar la nivelul minim, pentru ca vor putea scoate bani din firmă, sub forma dividendelor, cu frecvenţă trimestrială. Estimez pierderi fiscale pentru statul român de aproape 250 mil. Lei / an, din cauza diminuării salariilor respective şi, implicit, scăderea impozitului pe venit şi a contributiilor sociale aferente;
În al doilea rand, legea impulsioneaza decapitalizarea companiilor, creşte vulnerabilitatea acestora şi riscul de insolvenţă. Companiile active în România sunt cele mai îndatorate din UE, iar această lege creează premisele creşterii gradului de îndatorare prin accelerarea dividendelor. În contextul creşterii costului de finanţare prin majorarea ROBOR cu maturitate la 3 luni, companiile devin mai vulnerabile. De asemenea, contextul impredictibil poate determina ca situaţia de profitabiliate a companiilor să se deterioreze în trimestrele următoare, fiind necesar ca acţionarii să aducă bani de acasă pentru a acoperi diferenţa dintre profitul estimat şi cel final, înregistrat pe întregul an. În unele situaţii, acest lucru o sa fie imposibil, deorece dividendele distribuite au fost folosite deja în scopurile personale ale acţionarilor. Statistic vorbind, una din trei companii insolvente în ultimul deceniu în Romania a plătit dividende înainte de intrarea în incapacitate de plată, exact din cauza vulnerabilizării acestora prin distribuirea dividendelor;
În al treilea rand, legea stimulează comportamentul infracţional de raportare a unor profituri fictive, prin amanarea înregistrării unor cheltuieli în trimestrul în curs, maximizând astfel profitul şi dividendele implicite. Urmărirea şi atragerea răspunderii acestor persoane o să fie foarte dificilă!
Sursa: www.capital.ro
Facebook