Schimbare istorică în Uniunea Europeană. România rămâne cu ochii în soare
Data: 08-11-2019
Preşedintele francez Emmanuel Macron a făcut joi declarații despre ținta de deficit a țărilor europene care în România ar fi stârnit un scandal-monstru. În timp ce în țara noastră clasa politică rămâne prinsă în dezbateri puerile, politicile economice se îndreaptă spre o schimbare spectaculoasă în Uniunea Europeană.

În timp ce în România principala temă de dezbatere în ceea ce privește politice economice se învârte în jurul discuțiilor despre depășirea sau nu a țintei de deficit al bugetului general consolidat (maxim 3% din PIB, conform Tratatului de la Maastricht), în centrul de decizie al Uniunii Europene lucrurile par să fi trecut la un cu totul alt nivel.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, care pledează pentru o politică de investiţii activă în Europa, a estimat joi că regula menţinerii deficitului public al ţărilor din zona euro sub plafonul de 3% din PIB relevă o ”dezbatere dintr-un alt secol”.

”Avem nevoie de mai mult expansionism, de mai multe investiţii. Europa nu poate fi singura zonă care să nu facă acest lucru”, a declarat Macron într-un interviu publicat joi de săptămânalul The Economist.

”Cred că această dezbatere privind (deficitul public de) 3% în bugetele naţionale şi 1% din bugetul european este o dezbatere dintr-un alt secol”, a subliniat şeful statului francez cu referire la discuţiile despre nivelul contribuţiilor ţărilor UE la bugetul blocului comunitar.

Emmanuel Macron a insistat pe necesitatea unei relansări bugetare pentru a alimenta creşterea economică europeană, o solicitare care nu este încă susţinută de Germania.

Premierul italian Giuseppe Conte estimase în luna septembrie că este nevoie de o îmbunătăţire a Pactului de Stabilitate şi Creştere, care le impune ţărilor din zona euro ca deficitul lor bugetar să nu depăşească 3% din PIB, iar datoria lor publică să fie de cel mult 60% din PIB, în vederea susţinerii investiţiilor.

Viitorul buget multianual (2021-2027) al Uniunii Europene trebuie să concilieze ieşirea Regatului Unit, un contributor net, cu noi priorităţi – securitatea, migraţia, digitalizarea.

Comisia Europeană propune fixarea contribuţiilor ţărilor membre la 1,114% din venitul naţional brut, comparativ cu 1,03% în prezent.

Contact

Social