Stiri Zilnice
Cehia, Polonia şi Ungaria, economii mari est-europene, promit să îmbunătăţească transportul la nivel local şi internaţional prin investiţii în infrastructură, marele pierzător al austerităţii şi populismului
Data: 13-03-2018
Noul guvern al Cehiei intenţionează să majoreze cheltuielile pentru infrastructura de transport cu cel puţin un miliard de euro anul viitor, urmând astfel să aloce cu jumătate mai mult decât investiţiile programate pentru anul acesta. Cehia, cea mai bogată economie din Europa de Est, încă nu are o autostradă care s-o lege de Austria şi nici trenuri de mare viteză.

În Polonia, cea mai mare economie est-europeană, guvernul a anunţat că are în plan investiţii de 142 de miliarde de euro în infrastructura de transport până în 2030. Această ţară are o reţea extinsă de autostrăzi şi drumuri expres, modernizată cu fonduri europene, însă nu este cursivă. Nordul încă nu este legat de sud. Nici Polonia nu are trenuri de mare viteză.

Ungaria, unde aproape în fiecare săptămână este anunţată construirea vreunei noi fabrici lângă vreo autostradă (din Budapesta pornesc drumuri de viteză în toate punctele cardinale), a dat startul unui proiect feroviar de mare viteză care-i va lega capitala de Belgrad.

Economii mari est-europene îşi îmbunătăţesc conectivitatea la nivel local şi internaţional. Cehia, un pionier al autostrăzilor în est, la aproape trei decenii de la căderea Cortinei de Fier încă nu este legată cu autostradă de vecinul mai bogat Austria. Autobuzele sunt adesea mai rapide decât trenurile, iar o călătorie de 800 de kilometri din Berlin la Viena prin Praga durează cu aproximativ o oră mai mult decât o rută cu un sfert mai lungă, dar care evită această ţară, scrie Bloomberg.

Noul guvern ceh, care încearcă să obţină sprijin pentru că în alegerile de anul trecut nu a reuşit să obţină majoritatea, promite schimbări. Cabinetul premierului Andrej Babis intenţionează să majoreze în 2019 cheltuielile cu infrastructura la cel puţin 26 de miliarde de coroane (un miliard de euro), a declarat ministrul transporturilor Dan Tok. Sumei i se vor adăuga fonduri europene, a precizat el.

„Aceste fonduri trebuie să fie găsite în buget, iar dacă nu pot fi găsite acolo, va trebui să le împrumutăm“, a spus Tok, fost CEO al unităţii cehe a Skanska. „Fără fondurile suplimentare, nu ne vom putea menţine actualul impuls.“

Babis, al cărui cabinet minoritar guvernează ca guvern interimar pentru că a pierdut un vot de încredere în ianuarie, a făcut din investiţiile în drumuri, şcoli şi spitale o prioritate. Cehia pare o economie exemplară. Este singura din fostul bloc comunist care a căpătat statutul de economie dezvoltată, are 10,6 milioane de locuitori, una dintre cele mai rapide creşteri economice şi a patra cea mai mică datorie din UE raportată la PIB. Însă constructorii nu pot profita de acest boom, în parte din cauza lipsei proiectelor în timpul guvernelor anterioare.

Guvernul îşi poate permite să se împrumute mai mult pentru a finanţa dezvoltarea după ce ani de zile cu buget aproape de echilibru şi proiecte de dezvoltare rutieră blocate au redus datoria publică de la 41% din PIB în 2013 la 32% din PIB anul trecut. Obligaţiunile cehe sunt preţuite de investitori atât de mult încât în perioada 2015-2017 guvernul s-a putut împrumuta la dobânzi negative pe termen scurt.

Sistemul de autostrăzi limitat al Cehiei s-a erodat din cauza tranzitului cu camioanele care trasportă mărfuri din şi spre Germania, Austria, Slovacia şi Polonia.

În afara legăturii lipsă între Praga şi Viena, autostrada spre Berlin a fost finalizată abia anul trecut după decenii de întârzieri. Şi, în pofida creşterii cheltuielilor, Cehia are mai puţine austostrăzi, şi acelea segmentate, decât economii mai sărace şi de aceeaşi mărime ca Ungaria sau Portugalia.

Babis şi Tok au dat vina pentru întârzieri pe austeritate, care a îngheţat proiectele după marea criză economică, şi pe obstacole care ţin de lege, care îngreunează exproprierile. De aceea, guvernul propune un proiect de lege care, dacă va fi aprobat de parlament, va reduce perioada dintre luarea deciziei de a construi o autostradă şi începerea lucrărilor de construcţie de la 13 ani cât este în prezent la 8-10 ani. „Ar simplifica lucrurile, dar să nu vă aşteptaţi la minuni“, a spus ministrul Tok.

Pentru o finanţare suplimentară a infrastructurii, guvernul face aranjamente pentru primirea unui credit de 100 de miliarde de coroane (4 miliarde euro) de la Banca Europeană pentru Investiţii. Cehia ar putea trage aceşti bani după 2020.

În Polonia, ministrul investiţiilor şi dezvoltării Jerzy Kwiecinski a declarat că guvernul intenţionează să investească 142 de miliarde de euro în infrastructura de transport până în 2030, scrie The Warsaw Voice.

Calculele includ toate modalităţile de transport: şosele, autostrăzi, râuri interne, porturi şi aeroporturi, a precizat ministrul.

Tot în Polonia, compania de rafinare PKN Orlen şi operatorul de oleoducte PERN au semnat un acord pentru implementarea politicii guvernului pentru îmbunătăţirea infrastructurii din sectorul petrolier, notează Reuters. Ca parte a înţelegerii, PERN va construi o secţiune a unei conducte între baza PERN din Boronow şi terminalul de combustibil al PKN din Trzebinia. De asemenea, va fi mărit fluxul de combustibil transportat către Varşovia prin conducte. În noiembrie, guvernul a aprobat un plan pentru construirea mai multor conducte care să ofere capitalei acces la petrol din alte surse în afară de Rusia.

Ungaria a deschis în noiembrie licitaţia pentru secţiunea maghiară a unui proiect susţinut de China pentru construirea unei căi ferate de mare viteză între Budapesta şi Belgrad. Proiectul, finanţat şi construit de China, are o valoare totală de 3,8 miliarde de dolari şi este cercetat de Comisia Europeană. Serbia a încept deja lucrările pentru secţiunea sa, iar pentru aceasta s-a împrumutat cu 297,6 milioane de dolari de la Exim Bank a Chinei. Calea ferată de mare viteză ar trebui să devină principala modalitate de transport pentru produsele chinezeşti din portul grecesc Pireu spre alte zone ale Europei.

Toate guvernele din Europa Centrală şi de Est şi-au făcut, declarativ, obiectiv din îmbunătăţirea infrastructurii, însă nivelul investiţiilor în sector a scăzut în ultimul deceniu. Populismul politic a favorizat politici fiscale cu bătaie scurtă. Cheltuielile guvernelor cu salariile din sectorul public şi cu programele de sprijin social cresc în detrimentul investiţiilor pe termen lung, cum sunt cele în infrastructură, după cum remarcă intellinews.com. Lipsa de investiţii a încetinit convergenţa regiunii cu restul UE în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii, iar acest lucru ar putea restrânge creşterea economică. Un raport al Băncii Europene pentru Investiţii arată că deşi economiile europene au început să crească după ani de criză, investiţiile în infrastructură stagnează la 80% din nivelul avut înainte de criză. Cele mai mari scăderi au fost observate în transportul de oameni şi mărfuri. Ţările cu cea mai slabă infrastructură sunt cel mai afectate de scăderea investiţiilor, în general pentru că guvernele s-au retras din activităţile legate de infrastructură.
Sursa: www.zf.ro
© 2018 LicitatiaPublica.ro